AGRICULTURĂ: Accesul la finanțare va fi mult mai dificil pentru fermierii mici. Nici cei mari nu sunt lipsiți de griji

În România, există peste 12 600 ferme care au suprafețe de peste 100 ha, iar restul de până la circa 800.000 sunt exploatații mici. Accesul la finanțare, fie că vorbim de bănci sau de programele de sprjin anunțate de stat în contextul pandemiei de coronavirus, este greu pentru toată lumea, dar mai ales pentru fermierii mici.

Seceta din 2020 a avut urmări grave în rândul agricultorilor, mai ales în zonele unde culturile au fost calamitate. Potrivit estimărilor din piață, au fost afectați undeva în jur de 20% dintre fermieri, pentru care nevoia de capital a devenit stringentă. Ori, în condițiile în care gradul de îndatorare este mare, aceștia nu au nicio șansă practic să obțină credite, fie că vorbim de capital de lucru sau de investiții, după cum susțin chiar fermierii.

“Fermele mari structurate cum este și a mea și care au o relație de lucru cu banca deja destul de veche pot fi finanțabile. Problema este ce facem cu cei sub 100 ha care reprezintă aproximativ 800.000 de exploatații agricole, multe dintre ele neviabile economic, iar o mare parte fiind foarte afectate după anul trecut, dacă au fost în regiunile afectate de secetă, și care nu au niciun istoric bancabil și nici nu pot accesa un program de ajutor de stat”, a declarat pentru Gandul Financiar Ștefan Gheorghiță, un fermier din județul Brăila care lucrează 540 de hectare.

La o suprafață de peste 500 ha, de exemplu, ferma lui Ștefan Gheorghiță se încadrează în categoria jucătorilor mari din agricultură, cei care reprezintă “coloana vertebrală” a acestui sector, chiar dacă după toate criteriile este o microîntrepindere. Spre comparație, în țările din Europa, media unei ferme este între 60 și 130 ha. Gheorghiță spune că poate ar trebui aduse clărificări vizavi de mărimea și clasificare societăților în țara noastră.

Agricultorul mai atrage atenția și asupra faptului că de la programul AGRO IMM Invest, de exemplu, au fost exceptați fermierii care au avut incidente bancare la grămadă, atât din zonele de secetă, cât și din celelalte regiuni, unde nu au fost afectați de acest fenomen, adică “rău platnicii”.

Nu în ultimul rând, o altă problemă de care ar trebui să țină seamă cei care fac legile este și faptul că în România există foarte multe ferme care lucrează pe norme de venit, nu au o structură contabilă și nu pot fi bancabile, a precizat Ștefan Gheorghiță.

Problemele fermierilor

Ionuț Olteanu, un fermier care lucrează circa 14.000 hectare de teren agricol în sudul țării, trage și el un semnal de alarmă asupra greutăților cu care se confruntă agricultorii ale cărror culturi au fost calamitate, anul trecut.

Problema este ce facem cu amărâții care au avut și au trecut printr-un an cum a fost 2020, pentru că sunt plini de datorii, nu mai sunt bancabili și este normal că n-au reușit să dea o parte din credite înapoi, restanțele sunt binecunoscute, iar băncile bineînțeles că nu fac o selecție oarecum îndreptățită și nu capeți acei bani care ar fi fost foarte bineveniți” – Ionuț Olteanu, Agromad Crops.

El susține că garanțiile acordate de stat pentru creditele accesate de fermieri pe diferite programe ar trebui să fie în proporție de 100%, iar de programele de sprijin ale statului urmare a efectelor produse de pandemia de coronavirus ar trebui să beneficieze și fermierii cu datorii.

„Marea majoritate  a fermierilor, subliniez, cei  aflati la ananghie, are nevoie de bani. Au avut un an absolut dezastruos și în opinia mea sunt peste 15-20% din fermierii țării care se confruntă cu aceste probleme vizavi de anul 2020 și nu sunt bancabili”, a adăugat Ionuț Olteanu.

Adresabilitatea, marea poblemă

Din păcate, la acest moment, o mare problemă pentru programele de sprijin în vigoare este adresabilitatea, prea puține firme având de fapt acces la aceste surse de finanțare, spune Florin Anghel, consultant pe fonduri europene. Poate n-ar strica dacă ar fi consultat mai mult mediul de afaceri, pentru ca toate aceste măsuri de susținere să aibă rezultate mai bune în practică.

“Sunt niște programe excelente din punct de vedere al guvernanților, au un efect multiplicativ important, dar și o mare problemă de adresabilitate: când spunem credite, spunem întreprinderi bancabile, ceea ce reprezintă pentru toată economia în jur de 15% din firme, restul nu au acces la aceste instrumente. Sunt niște instrumente bune, dar nu suficiente”, a afirmat Florin Anghel.